joi, 6 februarie 2014

Satul Criţ


Transilvania are două regiuni unde satele au fost păstrate aşa cum erau cu mult timp în urmă. În secuime poţi găsi acele locuri unde viaţa pare să-şi urmeze acelaşi curs de ani şi ani de zile, în timp ce în zona saşilor o lume întreagă a dispărut parcă într-o secunda. Paradoxal, poate că tocmai această dispariţie a unei civilizaţii a făcut ca aceste sate săseşti să fie salvate de la o totală transformare.

Casa saseasca, Crit
Casă săsească, Criţ

Nume ca Meşendorf, Vurpăr, Cincu şi multe altele nu înseamnă mare lucru pentru mulţi dintre noi. Aici au trăit saşii, acest popor adus de regii maghiari acum 800 de ani. Aici şi-au construit lumea lor, au arat pământurile în timp ce îşi construiau casele si bisericile ca nişte castele semeţe. Timpul s-a scurs încet, secol după secol, până când nu a mai avut răbdare cu ei. După al doilea război mondial saşii, cei care supravieţuiseră, au plecat, au lăsat în urma totul – uliţe, case, biserici, toată civilizaţia lor. Casele au început să cadă apăsate de propria lor singurătate sau au fost preluate de români şi romi.
Satul Crit
Căruţă pe drumurile din Criţ

După 1989 pentru o lungă perioadă de timp lumea saşilor şi-a căutat drumul. De ceva ani se pare că l-a găsit. O mică parte dintre saşi s-a întors pentru a-şi renova proprietăţile în frumoase case de vacanţă, motiv pentru care mai sunt numiţi şi saşi de vacanţă. Alte case au fost preluate de români, italieni, olandezi sau chiar prinţi englezi şi transformate în splendide pensiuni.
Rasarit la Crit
Răsărit în Criţ

Criţ (Kreuz) este unul din aceste sate unde viaţa renaşte. Drumul dintre Braşov si Sighişoara aleargă grăbit, fără să-i pese de dealurile rostogolite ale Transilvaniei sau de fostele sate ale saşilor. Motiv pentru care doar cei împinşi de curiozitate pot părăsi drumul principal coborând înspre satul aruncat în vale. Odată ajuns în vale, lumea pare schimbată, îngheţată în trecut, şi asta în doar câteva sute de metri. Această senzaţie se amplifică şi mai mult pe drumul larg de ţară, flancat de casele săseşti bine întreţinute. Din când în când, ca într-un spectacol ireal, praful ridicat de câte o căruţă trasă de un cal încătuşează lumina dimineţii răcoroase. Impresionat de fiecare detaliu al acestei lumi vizitatorul nu poate decât să admire frumoasa arhitectură a caselor, unele dintre ele având sute de ani vechime.

Casa cu Zorele, Crit
Pensiunea Casa cu Zorele din Criţ

Repede, drumul ajunge în faţa bisericii săseşti. De aici, de deasupra staului, poţi avea o vedere frumoasă peste dealurile Transilvaniei. Împrejmuită de ziduri groase şi turnuri înalte, biserica începe să-şi recapete încet înfăţişarea de altă dată prin grija Fundaţiei Michael Schmidt.
Casa cu Zorele, Crit
Pensiunea Casa cu Zorele din Criţ

Încet, dar sigur, Criţ reînvie. Deja există câteva pensiuni în sat, Casa cu Zorele fiind un bun exemplu pentru cei care sunt implicaţi în activitatea turistică. Criţ este si o bună bază pentru excursii de o zi. Se pot vizita faimoasa cetate a Sighişoarei, cetatea Rupea, recent deschisă turiştilor sau Viscri, celebrul sat de când Charles, Prinţul de Wales şi-a cumpărat o casă pe care a transformat-o într-o pensiune agroturistică.

Satele săseşti au un viitor sigur atâta timp cât valorea lor culturală şi arhitectonică nu va fi distrusă ca în alte zone ale României.

Casa saseasca, Crit
Casă săsească, Criţ